Pictura
Pictura bisericii se remarcă prin echilibru compozițional, monumentalitate și o cromatică armonioasă de brun, roșu și albastru. Stilul reflectă trăsăturile secolelor XVI-XVII, utilizând linii fine și figuri expresive pentru a sugera o trăire interioară intensă. Ansamblul îmbină armonios elementele figurative cu cele ornamentale, păstrând o sobrietate solemnă.
Decorul iconografic acoperă altarul, naosul, pronaosul și exonartexul, incluzând scene biblice esențiale precum Pantocratorul, Judecata de Apoi și episoade din viața Maicii Domnului. Programul pictural îmbină straturi de epoci diferite, de la fragmente istorice la restaurări noi, ilustrând ierarhi, mucenici și teme din Imnul Acatist.
Pictura se caracterizează printr-un perfect echilibru între figurativ şi ornamental, sfinţii sunt îmbrăcaţi în haine simple şi sobre, figurile prin caracterul lor monumental, de proporţionalitate; ele impresionează prin graţia şi forţa trăsăturilor şi atitudinilor lor. Sobrietatea, monumentalitatea şi echilibrul viziunii compoziţionale (decor arhitectonic, personaje şi detalii); puritatea de contur a siluetelor, simplitatea gravă a gesturilor şi atitudinilor, întotdeauna semnificative; expresivitatea şi concentrarea calmă a figurilor, sugerând intensa trăire interioară a personajelor, ale căror figuri, deosebit de vii şi de expresive. Desenul sintetic, cu linia fină, suplă şi energică, laconică şi definitorie, conturând elastic dar ferm, acestea sunt câteva din trăsăturile caracteristice, care creează atmosfera de mare elevaţie spirituală, specifică monumentele de secol XVI şi XVII.
Culoarea acestei picturi este de o remarcabilă căldură şi armonie, predomină brunul închis, roşu închis, albastrul, acestea se întrepătrund în nuanţe armonioase, ceea ce face ca această pictură să fie totuşi reprezentativă, caldă şi apropiată.
Pictura Altarului
În altar (pictura nouă) este reprezentată pe bolta Maica Domnului cu pruncul Iisus, încadraţi de doi arhangheli. Pe arcul dinspre vest apare în cheie Dumnezeu Savaot şi mai jos proorocii David şi Solomon. Sub bolta este o friză cu ierarhi, iar dedesubt un registru cu serafimi flancat spre tâmpla de jertfă lui Cain şi Abel (sud) şi a lui Avraam (nord).
Sfinţii în picioare de pe hemiciclu sunt arhidiaconii Ştefan şi Laurenţiu şi ierarhii Grigore, Vasile cel Mare, Ioan Gură de Aur şi Nicolae. În proscomidie predomină pomelnice încadrate în ornamente.
Naosul (pictura de epoca) este încununat în bolta de Iisus Hristos Pantocrator înconjurat de scris ornamental şi cete îngereşti apoi pandantive cu evanghelist, iar pe arce medalioane cu mucenici şi ornamente. Concă absidei nord are „Coborârea la iad”, iar pe pereţi este un registru cu mucenici bust, mai jos alt registru cu „Cină cea de taină”, „Intrarea în Ierusalim”, Răstignirea Domnului” şi „Punerea în mormânt”. Sfinţii în picioare sunt mucenicii Sebastian, Dimitrie, Gheorghe şi Mercurie.
În mod simetric, în absida sud găsim „Schimbarea la faţă”, registrul cu martiri, cel cu scene („Nunta din Cana”, „Rugăciunea din grădina”, „Ungerea cu mir”, „Prinderea lui Iisus”) şi jos Deisis şi sfinţii mucenici Teodor Stratilat şi Teodor Tiron.
Pe arcul dinspre vest, în intrados găsim medalioane cu martiri, iar mai jos pe pilaştri câte un mucenic şi ierarhii Spiridon şi Vasile (o dispunere neobişnuită pentru ierarhi). Zona dintre naos şi pronaos (de aici spre vest este doar pictura noua) e decorată cu scene din care am descifrat „Botezul Domnului”. În mod asemănător, arcul dinspre pronaos conţine scene cu minuni, pilde şi vindecări, iar jos arhanghelii Mihail şi Gavril (nord şi sud).
Pictura pronaosului
Pronaosul are pe Maica Domnului Orantă în bolta înconjurată de cete îngereşti şi melozi pe cei patru pandantivi, iar pe arce medalioane cu sfinţi şi ornamente. Peretele nord prezintă la partea superioară „Intrarea Domnului în Ierusalim” (tema reluată) apoi un registru cu scene („Marta şi Maria”, „Femeia desfrânata spălând picioarele lui Iisus”, „Apărarea femeii desfrânate”) şi sfinţii în picioare (Cuvioasa Paraschiva, Sf. Marină, Sf. Mc. Varvară şi Filofteia).
Pe peretele sud găsim „Naşterea Domnului”, „Bună Vestire”, „Tăierea pruncilor”, „Fuga în Egipt” şi sfinţii în picioare (Sf. Ier. Nicolae, Sf. împăraţi Constantin şi Elena, Sf. Ioan Botezătorul şi doi cuvioşi în glafurile ferestrei.
Exonartexul
Este încununat în bolta de „Cină de la Mamvri”, scena înconjurată de cete îngereşti, iar în pandantivi patru sfinţi melozi printre care Andrei Criteanul şi Teodor Studitul. Pe zona superioară a pereţilor apar scene din viata Maicii Domnului şi din Imnul Acatist (Precum „Naşterea Maicii Domnului”, „Intrarea în Biserica a Maicii Domnului”, „Întâlnirea Maicii Domnului cu Elisabeta”, etc.)
Registrul sfinţilor în picioare conţine la nord cuvioase precum Nimfodora, Mitrodora şi Maica Teodora din Alexandria, iar la sud cuvioşi dintre care menţionam pe Anatolie, Iosif, Ioan şi Simeon. În pridvor găsim în bolta semisferică pe Iisus Emanuel, iar pe restul bolţii diferite reprezentări din care descifrăm scene din Imnul Acatist al Maicii Domnului, „Scara” lui Ioan Scărarul etc. Şi ornamente pe arcade. Peretele est al pridvorului conţine scena „Judecăţii de Apoi”.
De menţionat faptul că deasupra intrării în pronaos este o nişă dreptunghiulară în care apar resturi dintr-o pictură veche (probabil etapa 1864) ce urmează a fi eventual descifrate odată cu restaurarea. În toată biserica a fost pictată „draperia bizantina” (etapa Sava).
